Fără vlagă
Astăzi m-am trezit doar pe jumătate. Încă nu îmi pot deschide complet ochii, dar nici nu pot să mai dorm. E o stare oribilă! Nu am chef să mă ridic din pat, nu am chef să fac absolut nimic. Poate doar să mă uit la un film…
Sunt zile ca astea în care îmi e atât de lene încât nu pot nici să fiu prea atentă şi nici să am vreo reacţie. Nu pot să mă uit la filme de acţiune sau la comedii. Am nevoie de un film la fel de amorţit ca mine. Astfel, ar fi complet ridicol să aleg alt film decât un “tranche de vie”. Şi acum vine inevitabila întrebare: “Ce-i ăla?”.
Un “tranche de vie” este, cum spune şi denumirea, o bucată din viaţa cuiva, prezentată sub formă de film sau carte sau alte chestii prin care se poate prezenta. Filmele de genul ăsta, de obicei, nu au cine-ştie-ce acţiune şi nu prea există suspans.
Având în vedere că viaţa reală nu este nici pe departe la fel de pasionantă ca cea din filme, “tranche de vie”-urile sunt destul de anoste pentru că încearcă să mimeze realitatea cât mai veridic posibil.
Aşa că acum o să vă las ca să mă pot întoarce la filmul meu de oameni plictisiţi. Vă urez o zi potrivită filmului pe care vreţi să îl vedeţi!
Reciclarea…
Astăzi stingem lumina. Astăzi închidem robinetul. Astăzi mâncăm BIO. Astăzi reciclăm…
Nu se mai pune problema reciclatului pentru sănătate; deja a devenit o chestiune de modă. Acum reciclăm orice: hârtie, plastic, sticlă şi… filme. Read the rest of this entry »
Cea mai mare diferenţă
Cea mai mare diferenţă între film şi realitate este, după părerea mea, prezenţa, respectiv absenţa, coloanei sonore. Viaţa nu are muzică de fundal. Oare ăsta să fie motivul pentru care aproape orice tânăr ascultă muzică atunci când merge pe stradă? Read the rest of this entry »
Viaţa bate filmul
Acum câteva zile am avut o discuţie interesantă cu un prieten. Era vorba despre legătura dintre filme şi realitate. Încercam amândoi să ne dăm seama dacă viaţa este cea care influenţează cinematografia sau viceversa şi dacă există momente în care ne simţim ca într-un film.
Multe generaţii de adolescenţi au fost marcate de filme şi personajele acestora, de la pelicule precum Gone with the Wind, până la Star Wars. Dar oare s-ar fi schimbat ceva dacă Rhett Butler (Clark Gable) nu ar fi părăsit-o pe Scarlett O’Hara (Vivien Leigh), spunându-i „Frankly my dear, I don’t give a damn”? Oare despărţirile ar mai fi fost la fel de dureroase dacă Rick Blaine (Humphrey Bogart) nu i-ar fi zis lui Ilsa Lund (Ingrid Bergman) cuvintele acelea nemuritoare, „Here’s lookin’ at you, kid”? Read the rest of this entry »
